Mica Introducere:
Pentru ca nu am prea mare experienta in domeniul “scrisului” o sa incerc sa incep cu inceputul.Eu, impreuna cu Mosoiu Cristian prin luna Mai 2011 ne-am hotarat sa participam la Marathon 7500.Toata lumea spunea ca suntem 2 nebuni si ca nu avem ce cauta acolo.Ma rog…noi ne-am vazut de ale noastre.Plini de entuziasm am inceput antrenamentele.Toate bune si frumoase in data de 7.07.2011 am plecat spre pestera, spre START.
Ziua cu nasolu’:
Ora 5:00 sarim din pat…facem ultimele pregatiri si o luam la pas de la cabana d unde am dormit, la start.Plini de enegie facem o usoara incalzire si ne aliniem la start, langa noi vin si favoritii Galy si Viorel, iar in cateva momente GO GO GO.
 |
| La Start plini de entuziasm |
Plecam voios in alergare, ne lipim de Galy si Viorel si incercam sa nu avem treaba cu altcineva.Dupa aprox 2 km de fuga facem stanga spre CP1, cabana Varful cu dor.Incepem sa urcam in trepte…iar ritmul de mai domoleste putin.Eu personal simteam ca am plecat prea tare, dar vazand ca domnul Cristinel nu zice nimic am continuat.Galy tinea ritmul in fata si incerca sa nu-i lase pe ADPL sa se indeparteze.Dupa aprox 52 de min ajungem in CP1, scoatem repede fisa, primim abtibildu-l si plecam voios in CP2, Poiana Stanii!Urcam in 4 iar in varf ni se alatura si Nusu cu Balan.Coboram la Cota 1400 si alegem cea mai scurta varianta, prin padure, intrecandu-i pe ADPL, care au coborat pe drumul de vara.Ajungem la Schitul SF. Ana unde il intalnim si pe domnul urs…..care, l-a facut pe sprintu’ cand ne-a vazut.Ajungem la Poiana Stanii in Cp2, primim toti abtibildul si noi impreuna cu Galy si Vio plecam spre Piatra Arsa, in timp ce Nusu cu Balan mai zabovesc 2 min.Urcam sustinut, ma uitam la Cristinel, era foarte fresh…..mi-am zis…trebuie sa pot si eu.Incercam sa ma hidratez sa iau gelurile la intervalele stabilite, pana aici toate bune.Iesind in gol Viorel ramane putin in urma, si incetinim putin ritmul, ceea ce mi-a prins foarte bine deoarece eram destul de obosit si eu.Terminam cu urcatu’ si incepem sa alergam spre Cp3, Piatra Arsa.Ajungem in CP3, scoatem fisa, primim abtibildu-l si incercam sa ne realimentam, aici asteptandu-ne Nae(taicamiu) si Bogdan( un prieten).Ma asez pe jos, beau ceva lichid si incerc sa imi schimb sosetele , cand spre uimirea mea m-i se pun crampe.M-am speriat , mi-am pierdut tot entuziasmul si nu stiam ce sa fac.Am luat 1 gel, si cu greu si cu ajutorul lui Nae mi-am schimbat si sosetele.Am alimentat si am plecat spre Cp4, Busteni ref salvamont.Pentru ca am stat cam 5 minute in cp3, Nusu cu Balan au plecat primii.Noi am continuat in aceeasi formula, doar ca de data asta eu eram cam la 5 m in spatele lor…ma chinuiam sa nu-i pierd.Dupa ceva timp Galy nimereste o scurtatura si ii prindem pe Nusu si Balan.in nici 2 minute apare si un membru al echipei ADLP si ne spune ca partenerul sau a suferit o accidentare si au abandonat, iar el mergea doar de placere.Ajungem in Cp4, scot foaia, beau apa si ii spun lui Cristinel ca merg usurel inainte.Imediat dupa mine aveau sa vina si ei.Dupa 15 min de urcat il opresc pe Cristinel si ii zic…”am pus-o , ma iau crampele” iau un gel….beau ceva lichid….si incet inaintam.Galy si Viorel incepeau sa-si ia avans, precum si Nusu si Balan.Eu aveam probleme din ce in ce mai grave.Cristinel se hotaraste sa-mi ia si rucksacul…si unde avea posibilitatea ma si impingea de la spate.Urcam , luam geluri, beam lichid, dadeam cu apa pe muschi si ne uitam in spate.Simteam ca ritmul nostru este foarte incet si ne gandeam ca in orice moment, oricine putea venii din urma.Iesim din padure si spre surprinderea noastra Galy cu Viorel precum si Nusu cu Balan erau in raza noastra vizuala.Era clar ca si ei aveau ceva probleme.Am prins putina culoare in obraji, am mai luat 1 gel(cred ca am luat vreo 5 pana sus), si i-am dat inainte.La cabana Caraiman ne astepta Nae cu ceva de baut si geluri daca aveam nevoie.Am baut o gura de isotonic si tot inainte.
 |
| cristinel in forma, denisel in pline crampe :)) |
Ajungem la CP5, unde Galy si Viorel tocmai plecase, si ne intalnim cu Nusu si Balan.Scoatem fisa, Primim abtibildu-l, mancam o banana, dam pantalonii jos, Bogdan ne da cu crema minune pe muschi, iar apoi plecam spre tabara de baza, adica CP6.Incepem sa alergam, Cristinel avea in continuare ambele rucksace si imi spunea ca este foarte fresh si ca se simte “ca un tata de albine”.Eu in spatele lui tot incercam sa ii calmez ritmul nebun….iar el din dorinta de a tine aproape de restu’ nu prea ma asculta.Ajungem in CP6, Galy si Viorel plecase deja, iar Nusu si Balan erau acolo.Pierduse fisa de concurs.Nusu se intoarce putin sa o caute, iar Balan parea extenuat si statea linistit intins, savurandu-si supa.Noi primim abtibildu’ si plecam.Imediat dupa noi pleaca si ei.Eu eram in continuare “terminat”, iar Cristinel cara ambele rucksace si ma impingea.Imi repeata ca el se simte extraordinar.Mai luam 1 gel, mai mancam 1 baton, mai bem ceva si usor usor inaintam.Galy si Viorel aveau deja ceva avans,ii vedeam dar erau destul de departe, iar Nusu cu Balan erau la 50 m in spatele nostru.Dupa 10 injuraturi si inca 2 geluri si 2 guri de isotonic ajungem intr-un final in CP7, la Vf omu.Galy si Viorel erau plecati de 15 min.Ne alimentam f bine, incerc sa mananc juma de sandwich si plecam spre CP8, Gura Diham.Coboram impreuna cu Nusu si Balan.Ritmul era bun, incepeam sa-mi revin.Intre timp am mai schimbat cateva vorbe cu baietii, cunoscandu-ne mai bine.Dupa o lunga coborare ajungem in Poiana Costilei si il intreb pe Balan ce scurtatura stie el pentru ca si noi avem marcata o scurtatura.Tot vorbind Cristinel si Nusu iau 30 m de avans.Imi era teama ca vor rata scurtatura.Ii piuim, si cand dam muchia baietii ne asteptau la cotitura sa fentam.Ne bagam pe scurtatura stiuta de mine si in 8 min ajungem la Cp8.Ii cautam putin pe domnii cu abtibildu’, ii gasim, luam abtibildu’, bem si putina apa si plecam spre CP9, La prepeleac.Eram constient ca urma sa urcam bucsoiu si aveam f mari emotii, crampele puteau revenii oricand.Urcam spre Poiana Izvoarelor si dupa nici 50 m simt ca ma taie o mica crampa.Il opresc pe Cristinel, scot Marsul , ceva lichid si dam mai departe.Ajungem la Poiana Izvoarelor si ne alimentam cu apa, pentru ca stiam ca pana la Omu nu mai gasim.Plecam impreuna cu cei 2 , ritmul imi convenea de minune, era ok ca Balan nu vroia sa forteze deloc, iar Nusu nu putea sa mearga de unul singur.Dupa ceva timp ajungem in Cp9, unde il intalnesc pe un prieten al unui prieten de-al meu.Tipul ma intreaba daca am un frate, iar eu ii explic de unde ma cunoaste.Luam abtibildu’ si plecam.Mai urcam putin si eu aveam emotii din ce in ce mai mari in legatura cu crampele.Mai iau 1 gel, asa preventiv, si urcam.Nusu cu Balan se departeaza putin.Iesim din boscheti in gol alpin, si ciudat, ma simteam cat de cat ok.In spate venea si Cristinel…el era oboist, dar eu nu-mi dadeam seama nici sa ma bati.Mai urcam putin si Nae ne asteapta.De data asta a venit nepregatit nu avea decat o sticla de isostar de jumatate si ceva banane.Beau o gura si continui.In nici 20 de secunde , Nae striga: “vino sa ii iei rucksacele lui Cristi”.Ma uit, Cristinel zice…”da-i inainte”, desi se vedea ca oboseala isi spunea cuvantul si la el.
 |
| putin revitalizat... |
Cat sa duca si un “tata de albine”.Ma opresc, il astept, iau ambele rucksace si continui o bucata.Strig la el daca vrea o banana prima data zice ca nu…apoi ca da.Scot o banana i-o dau, o crapa direct….si mergem inainte.Imediat dam de un petec de zapada si bagam pe sub combenizon din belsug.Simteam pur si simplu cum muchii se relaxeaza.Era o senzatie de milioane chiar daca nu a costat nimic.Ma pozitionez in spatele lui Cristi si incerc si eu sa il imping.Parca imi era si teama, dar teama , neteama ii intorceam 20% din ajutor.Ajungem la CP10,Vf Omu, pentru a 2 a oara.Galy si Viorel erau la 30 de min iar Nusu cu Balan erau acolo.Mai bem ceva, schimbam sosetele, adidasii si tricoul si aflam ca nu prea mai avem geluri de la sponser.Apelam la Gelurile high5, care erau sponsori.Ne aprovizionam, iau ambele rucksace si plecam spre CP11, Salvamont Bran.Nusu si Balan tocmai ce plecase de 2 min.Alergam intr-o usoara coborare, ma simteam chiar ok….Cristinel zicea si el ca isi revine…si imi povestea cat de dificil este psihicul lui.Deci din nou, toate bune.Coboram prin Ciubotea, ii vedeam pe Nusu si Balan putin in fata si pastram distanta.Dam si de niste caini, noi mai rai ca ei…nu le dam nici o sansa.Dupa aprox 1h intram in padure.Cristinel vorbea la telefon cu pretena…si observam cum vorbele lui apartineau putin de lumea basmului.Inchide telefonul si imi spune daca tin minte cat de lunga e coborarea.Incerc sa-i ridic psihicul, spunandu-i ca imediat ajungem.Insepeau sa ma deranjeze foarte tare curelele de la bete…ranile fiind intr-o intreaga formare.nici la picioare nu stateam mai bine…..simteam cum basicile sparte ma scartaiau pe creieri la fiecare miscare.Mai o vorba scurta, mai o injuratura, mai o gura de apa, mai o fiola, mai un gel nasol de la high5, ajungem in CP11, Salvamont Bran.Aici ii gasim pe Nusu si Balan.Baietii bagau supa si paste.Scoatem foaia cu abtibildu’, eu comand o supa , Cristi ceva paste.Mancam in graba, mai bem o gura de ceai ii cedez 1 rucksac lui Cristi si plecam impreuna toti 4.Alergam cam 1 km intr-o usoara vale, iar apoi incepem sa urcam spre CP12, intrare Valea Gaura.Balan era revitalizat…si in super forma, Cristinel la fel..parea ok.Eu cu Nusu eram mai morcoviti….Mie 1 imi era super sete.Termin isotonicul din bidonul meu si ii cer si lui Cristinel.A fost momentul in care ne-am oprit 5 secunde si ne venea la amandoi sa nu mai plecam.Nusu cu Balan isi luau avans vazand cu ochii , iar noi 2 parca eram batuti de soarta.In primul rand psihicul era cel care era praf.Intr-un final…..ajungem in CP12, umplem bidoanele cu apa, scoatem foaia, primim abtibildu’ si cate o bucatica de lamaie si plecam agale spre cp13, vf Omu.
 |
| Spre Omu pt a 3 a oara....cea mai grea zona din traseu |
Cristinel isi suna pretena din nou si de data aceasta chiar ascultam cum el graia numai prostii….l-am lasat pe treaba lui….dupa cateva minute a inchis telu…si mi-a zis “ rusule eu daca mor , mor si aici nu mai urc pana la Omu’.I-am zis hai Cristache sa iesim in padure sa nu ne prinda noaptea.Eu fizic eram mai epuizat decat el, dar psihicul lui era de-a dreptul facut K.O.Ajungem la cascada Moara dracului sau ceva de genul si Cristinel imi cere o fiola.Scot si ii zic ca e ultima si sa imi lase si mie o mica gurita.El bea o gura si o arunca in vale.L-am vazut , dar l-am lasat in pace.Din nou bag un gel de la high5, care sincer nu au fost bune de nimic.Nu au facut decat sa imi de-a ficatul peste cap.Nu vreau sa fiu rautacios si sa fac reclama negativa, dar asta e adevarul.Incepe sa se inopteze, noi incepem sa ne cataram, de undeva de sus se aude prietenul nostru Bogdan, care ne astepta.Eu ma tot uitam inapoi, dar nimeni nu parea sa vina, inainte nu se mai vedeau Nusu cu Balan….deci eram super fericiti daca terminam cu bine.Ne intalnim cu Bogdan , care ne incurajeaza de minune, ne spune ca Nusu cu Balan nu sunt mult in fata noastra si imediat marim ritmul.Mai iau o porcarie de gel, mai beau ceva isostar, isotonicul de la sponser era gata si el.Bogdan tot vorbea cu noi , Cristinel tot cu vorbele lui fantastice…dar mergea de nu avea treaba.Fizic putea, psihic era atat de praf incat nu-si dadea seama ca e strong.Eu scartaiam putin…ranile la maini ma enervau la culme…la picioare nu mai zic.Urcam catre omu cu frontalele stinse pentru ca nici cei din fata nici cei din spate sa nu ne vada.Aproape de omu ne asteapta si Nae, ne intreaba cum suntem, ii explic situatia in cateva cuvinte si continuam.Ajungem la CP13, vf Omu, pentru a 3 a oara.Era deja 22:40.Aveam deja peste 16 ore si cam 70 km de cand plecasem.Intram in cabana, primim abtibildu’, beau cva lichid, si spre fericirea mea primesc 1 gel de la sponser care a intrat de minune.Nae si cu Bogdan ne grabeau in draci, nici sufletul nu am reusit sa ni-l tragem, sa nu mai vorbesc de schimbatul sosetelor , care era absolut necesar.Plecam spre Cp14 Poiana Gutanu.Bogdan ne acompaniaza pentru a ne ajuta psihic.Dupa 100 m am inceput sa tremuram…noaptea isi facea simtita prezenta.Ne oprim 1 min.Luam gegile de ploaie, scoatem doar frontala lui Bogdan si ii dam inainte.In vale departe zaream 2 luminite.Erau Nusu cu Balan..care mergeau fara griji.Noi incepem sa alergam ca nebunii….fara lumina…pentru ca cei din fata si cei din spate sa nu stie unde suntem.Coboram ce coboram, iar eu strigam la baieti sa stea putin mai incet.Eu eram singurul care nu stiam deloc aceasta bucata de traseu.Baietii o stiau cu ochii inchisi.Dupa ceva timp simteam cum mor de cald…si imi era f sete….si asta din cauza gegi de ploaie de pe mine…dar nu aveam vreme sa ne oprim sa o dau jos.Beau o gura de isostar si ii dam mai departe.Imediat intram intr-un jnepenis.Aici luna nu ne mai ajuta…si noi tot n-am aprins frontalele.Si au inceput trantele…la un moment dat frustrat ca eu luam cele mai nasoale bufe…il intreb pe Cristinel cum de el vede.Baiatul imi da un raspuns frumos:”eu am ochi de bufnita”.L-am lasat in pace….m-am gandit ca e de la psihicul lui …. desi dupa cum alerga parea sa-si fi revenit cu totul.Intre timp suna si telefonul…era Catalin Partu care probabil vroia sa ne incurajeze.I-am respins.Nu puteam sa fac galagie.Imediat suna din nou.Era Any Stepper.I-am respins si ei. Tot coborand mai aruncam si cate o geana in spate si frustrant vedeam 1 frontala care aici se aprindea aici se stingea.Am crezut ca sunt cei de pe locul 4.Aproape de CP14, coboram niste serpentine si cam la 2 minute in spate vad frontala aprinzandu-se.Am zis gata…ne-au prins…eram f ingrijorat…fortele mele fiind pe duca.Insa noi la randul nostru eram 100 m in spatele celor de pe 2.In apropiere de CP14 ii prindem pe Nusu si Balan si scoatem si noi si aprindem toate frontalele.Ajungem in CP14.Cristi se ocupa de abtibild , iar eu dau repede sa scot pietrele din adidasi.Imediat aflam ca cei de pe 4 abia au plecat de la Omu’.Ne-am intrebat oare cine umbla cu frontala de nebun la ora aceea…si cu o viteza nebuna….Cu intrebarea am ramas…si sigur vom ramane.Nici nu reusesc sa scutur bine papucii ca Bogdan imi zice…”hai Rusule sus k tre sa-i dam bataie”.Ma ridic..si plecam intr-un ritm de zile mari.Parca nici la inceput nu am alergat asa.Era clar ca Nusu si Balan aveau probleme…si nu puteau sa tina ritmul.Eu insa eram foarte insetat…si muream de cald.Cristi parea super ok…ii dadea bice ca la inceput.Mai beau ceva apa…isostarul sa terminat si el…si ii dam mai departe.Bogdan zice ca daca tinem ritmul nu avem cum sa ratam locul 2.Eu il tot intrebam cat mai avem….el ma tot mintea…zicea ca 10 min.Urcam si coboram si gata.Dar defapt mai era si CP15, Saua strunga, si apoi era finish-ul.Alergam ce alergam….vine o usoara panta…mergem foarte fortat…ritmul era nebun.Ma uit in spate…nici o frontala…le spun baietilor ca nu mai are rost sa fortam ca nu mai vine nimeni.Bogdan zicea ca tre sa-i dam bice pt ca cei 2 vin cu frontalele stinse si ca imediat exista posibilitatea si unei scurtaturi pe care noi am ales sa nu ne bagam.Trecem pe langa o stana…10 caini ne inconjoara….noi faceam cat 11….deci clar au tinut distanta….doar ca latrau in draci.Trecem de caini….mergem vre-o 5 min si apoi se aud iar cainii…era clar ca erau Nusu cu Balan.Le zic iar la baieti ca suntem departe si ca nu mai are rost.Cristi tacea si mergea , iar Bogdan zicea sa tac ca indata ajungem….deci iar ma mintea.Mergem ce mergem, mai alergam…eu intreb iar…cat mai avem…muream de sete, ranile de la maini ma enervau si nu mai zic ca 1 calcai simteam ca imi ia foc…simteam ca e carne vie…Bogdan ma incuraja si imi zicea sa nu slabesc ritmul ca nu mai e mult.La un moment dat se aude un chiuit din varfu muchii…cand il aud pe Cristi…iaute am ajuns in Saua strunga.Eu nu stiam ce se intampla….cand vad foc si inca 2 oameni care ne incurajau…inteleg ca era alt post de control.Ne oprim…Cristi e responsabil cu abtibildu’, iar eu repede scot iar pietricelele din bachetzi.Beau iar apa…ca muream de sete si intreb pe unul din organizatori cat mai avem…ma saturasem de minciunile lui Bogdan care oricum mi-au prins bine.Omul imi spune ca maxim 45 min.Cand am auzit parca mi-a dat cu ciocanul in cap.Si incepem iar sa alergam.Cum panta s-a mai pronuntzat ritmul a mai scazut putin…basicile de la picioare ne creau mari probleme.Indata iar alta stana…caini latra dar mai departe asa, deci nu a trebuit sa facem urat la ei.Si saream , alergam , mergeam , faceam tot posibilul sa inaintam cat mai repede.In vale se auzeau urlete tipete si direct m-am gandit ca nu mai avem mult.Aproape de drum Bogdan alege o trasa…Cristi zice ca nu e bine ca ocolim 100 m…eu taceam mut…vroiam doar la finish o data.Ajungem la cabana Padina, trecem de ea si ne bagam pe dupa o alta cabana.Aici erau oamenii cu urletele care strigau intr-una “sa ne manance ursu”.Eu cu Bogdan sarim un mic gard cu sarma ghimpata , iar Cristinel nu-l vede si se izbeste direct de el.Face ceva julituri si trece si el.Si alergam pe drum, alergam.Cristi o ia in fata Bogdan zicea hai sa tinem aproape…eu muream de sete.Mai imi da Bogdan apa.si ajungem la scari la Manastire si deja stiam si eu unde suntem si cat mai avem.Aveam un sentiment de fericire….stiam ca indata tot chinul se va termina.Iesim in celalalt drum..si alergam ca nebunii parca atunci plecasem la un antrenament la schi.Cristi era putin in fata, noi il urmam.Trecem pe langa Hotel Pestera si inaintam spre finish.Indata se aud chiuituri, urlete, strigate de incurajare.Cristinel ma ia de mana ma trage langa el…si alergam ca doi nebuni spre linia de finish.Cand am vazut banda…m-am gandit pt 1 sec ca am castigat…eu am gandeam ca primii rup banda si apoi sosesc restu.Imediat il zaresc pe amicul meu Galy, cu care cred ca am devenit prieten dupa acest concurs, si m-am gandit ca suntem pe 2.Trecem voiosi linia de sosire…eram morti, dar toata frenezia si euforia care ne inconjura ne facea sa ne simtim ca la startul cursei.
 |
| Finish-ul mult asteptat! |
Ne tragem putin sufletul si il felicitam pe Galy, el pe noi…si ne asezam la o supa.Dupa 40 de minute au sosit si Nusu cu Balan.Deci eu aveam dreptate cand spuneam ca putem sta si mai incet…dar a fost bine ca am fortat pentru ca am scos un timp frumos.(19h45min)Cam asa ne-am distrat noi, Cristinel si Denisel la primul si probabil ultimul nostru 7500.
 |
| Podium Marathon 7500, Elite 2011 |
